Psihoterapie si consiliere psihologica individuala adulti si copii, terapie de cuplu, sexologie

Problemele de ordin sexual generează multă neliniţe în viaţa conjugală. Problemele sunt legate de durata, calitatea şi frecvenţa raporturilor sexuale. Semnificaţiile simbolice pe care le atribuie cei doi parteneri actului sexual sunt foarte diferite:”a face dragoste când vrea ea, poate confirma unui bărbat iubirea soţiei lui, pe când , pentru o femeie, a face dragoste când vrea el , poate însemna că soţul se foloseşte de ea sau că o domină. O femeie respinsă crede că nu mai este atractivă, pe când un bărbat se simte jignit dacă observă o lipsă de entuziasm sau neimplicarea soţiei în actul sexual” (I.Mitrofan şi C.Ciupercă,2002,pg.121). Aceste diferenţe crează disfuncţii şi nemulţumiri.

Specialiştii susţin că problemle sexuale apar în cuplu doar atunci când există o proastă comunicare între parteneri. Mulţi indivizi care declară că îşi iubesc partenerul au aşteptări în viaţa intimă despre care preferă să nu discute cu partenerii lor,ceea ce reprezintă un paradox, întrucât  exprimarea dorinţelor ar trebui să se desfăşoare mult mai uşor într-o relaţie intimă.

Secolul XX a marcat răsturnarea concepţiei potrivit căreia , în actul sexual femeia este elementul pasiv, în timp ce bărbatul este elementul activ. S-a ajuns chiar la concluzia că femeia timpului nostru a devenit activă-pasivă, în timp ce bărbatul a rămas mai mult pasiv-activ.

Multe nemuţumiri legate de viaţa sexuală pornesc şi de la faptul că,uneori, faptul că şi femeia posedă dorinţă sexuală, poate chiar mai puternică decât a bărbatului este ignorat. Există însă şi situaţii în care, bărbaţii care conştientizează această realitate devin foarte neliniştiţi, stresaţi că, dacă nu îşi vor satisface partenera ,riscă să o piardă.

Schimbarea de viziune privind poziţia activă a femeii în cadrul actului sexual a generat şi un alt efect negativ,legat de preocuparea excesivă a bărbaţilor entru propria performaţă, de multe ori dorinţa sexuală fiind înlocuită cu dorinţa orgasmului.

“În esenţă , femeia a devenit şi ea sclava sexului, şi, implicit a bărbatului, chiar dacă feminismul crede că a făcut din bărbat sclavul femeii.Plăcerea este prea mare pentru a refuza căutarea orgasmului, iar stigmatul a devenit din ce în e mai mic. Există o isterie masculină la fel de apsătoare ca şi isteria feminină[…]Prin urmare,indivizii tind să nu-şi mai păstreze controlul asupra sentimentelor şi senzaţiilor, asupra felului în care se manifestă în fiecare aspect al relaţiei sexuale de cuplu,pentru că nu ar avea decât de pierdut :lipsiţi de spontaneitate şi/sau inhibaţi ,s-ar condamna singuri la necunoaşterea împlinirii sexuale . De aceea se încearcă ieşirea din normele schematice ale sexului tradiţional” (I.Mitrofan şi C.Ciupercă,2002,pg.126).

În cadrul şedinţelor de consiliere psihologică , cei doi parteneri trebuie sfătuiţi să discute sincer unul cu celălalt în legătură cu ceea ce îi satisface ,pe fiecare în parte,dar să nu neglijeze nici aspectul nonverbal al comunicării sexuale, pentru că aceste mesaje vorbesc de multe ori mai bine decât cuvintele. Partenerii trebuie să conştientizeze că preferinţele sexuale ale celuilalt se pot modifica de-a lungul timpului, dar că, dacă celălalt respinge un anumit fel de activitate sexuală, acest lucru nu înseamnă, implicit o respingere a persoanei.